Archive for the ‘yoga’ Category

h1

Diferenta dintre o secta si yoga …

Ianuarie 4, 2009

Datorita numeroaselor calomnii referitoare la YOGA, raspandite prin mass-media in Romania, consideram necesar, pentru lamurirea celor necunoscatori, sa prezentam cateva idei prin care sa se inteleaga clar de ce Yoga autentica nu a fost si nu poate fi o secta. Pentru a aduce lumina si a clarifica aceste aspecte, vom preciza care sunt, de fapt, diferentele fundamentale dintre Yoga si o secta.

Conform definitiei date de Dictionarul Enciclopedic Larousse, secta desemneaza: „ansamblul unor persoane care adera la aceeasi doctrina (exemplu: secta lui Epicur) sau ansamblul celor care s-au atasat unei comuniuni religioase (exemplu: secta adventista)”. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane descrie semnificatia cuvantului secta astfel: „comunitate religioasa desprinsa de biserica oficiala respectiva; grup (inchis) alcatuit din adeptii unei doctrine (filozofice sau politice).”

Acelasi dictionar Larousse defineste insa Yoga ca fiind, atentie: „un sistem filosofic traditional teoretic si practic provenind din India care recomanda contemplarea, imobilitatea absoluta, extazul si practicile ascetice, in vederea eliberarii Eu-lui individual de contingentele vietii materiale si contopirea in Divin (Dumnezeu)”.

Chiar daca la ora actuala sectele reprezinta un fenomen social foarte complex si nuantat, avand fiecare nenumarate particularitati, vom prezenta in continuare intr-o maniera comparativa, care sunt caracteristicile lor generale in comparatie cu sistemul Yoga autentic.

.

CARACTERISTICILE SECTEI

CARACTERISTICILE SISTEMULUI YOGA

Etimologie

Cuvantul SECTA provine din latinescul  SECTA, SEQUI = a urma, a merge pe urmele cuiva dar si din SECARE = a taia.

Cuvantul YOGA provine din radacina sanscrita YUJ = unire, uniune, fuziune, rezonanta.

Cum a aparut

in general, secta este o grupare cel mai adesea de disidenta religioasa, desprinsa din cadrul unui cult, al unei religii, care, de obicei, ii imputa comunitatii parasite falsificarea adevarului. in crestinism, adesea termenul SECTa capata un sens peiorativ, fiind echivalent cu erezia. (Conform V. Kernbach, “Dictionar de mitologie generala”)

Termenul de Yoga apare prima data in TAITTIRIYA UPANISHAD si KATHA UPANISHAD. Ca doctrina cristalizata, Sistemul Yoga ii este atribuit lui Patanjali, care a reunit in “Yoga Sutras” scrierile de pana atunci. (conform lucrarii lui Mircea Eliade – “Yoga, nemurire si libertate”).Vedem deci ca Yoga nu a avut si nu are caracterul instabil si protestatar al unei secte, ci dimpotriva, este un sistem unitar ce s-a dezvoltat firesc de mai bine de 2500 de ani, ca rezultat firesc al experientei milenare si a expansiunii constiintei umane.

Tendinta

Contractia constiintei, inchidere – termenul “sectar” stim cu totii ca a devenit un sinonim pentru exclusivist, ingust, marginit.

Expansiunea armonioasa a constiintei, deschidere echilibrata. Demersul psihologic pe care Patanjali il recomanda in Raja Yoga, ca de altfel si caracteristicile celorlalte forme de Yoga: Bhakti Yoga – Yoga iubirii, Karma Yoga – Yoga Actiunii detasate, exprima o evidenta tendinta de deschidere, intelegere, compasiune si dragoste fata de toate fiintele din Univers

Metode de evolutie spirituala– elemente cu caracter teoretic

Gruparea sectanta insista foarte mult asupra negarii indarjite a elementelor doctrinei religioase pe care a parasit-o. Se cantoneaza cel mai adesea in apararea bigota a ceea ce a constituit factorul general al schismei (rupturii) sau elementul ce a reprezentat momentul de nastere a sectei. Acesta e considerat o revelatie unica, pe care nimeni altcineva nu a mai primit-o sau nu a mai inteles-o.

Yoga ofera o multitudine de metode simple, clare, logice si eficiente. Referindu-ne doar la Raja Yoga, aceasta este structurata pe 8 trepte constituind tot atatea clase de metode de evolutie care sunt dispuse intr-o gradare sistematica:
1. Planul moral (YAMA)
2. Planul etic (NIYAMA)
3. Tehnicile posturale (Asana-e)
4. Tehnicile de control ale suflului (Pranayama)
5. Modalitati precise de interiorizare a simturilor (Pratyahara)
6. Tehnici de concentrare mentala (Dharana)
7. Tehnici de meditatie profunda (Dhyana);
8. Starea de extaz divin (Samadhi).

Printre sutele de exemple de mari yoghini care au urmat o cale sistematica de evolutie, aducand apoi o contributie spirituala si culturala la transformarea umanitatii intregi ii citam pe Sri Aurobindo, Ramakrishna, Paramahansa Yogananda, Swami Shivananda, Swami Vivekananda, Ramana Maharishi, Gandhi, etc

Elemente cu caracter practic

Procedeele expuse si realizate sunt simpliste si adeseori alienante. De exemplu: cantece intonate in grup pana la obsesie; repetarea unor asa-zise mantra-e lungi (de exemplu in secta Hare Krishna se foloseste intonarea stereotipa : HARE KRISHNA, HARE HARE, KRISHNA KRISHNA HARE HARE, HARE RAMA, HARE RAMA, RAMA RAMA HARE HARE). In acest caz, adeptii se limiteaza la aspectul «cantitativ» al practicii spirituale (de parca Dumnezeu ar sta sa numere rugaciunile), ei stiind, de exemplu, ca trebuie sa repete zilnic toata viata de 3000 de ori aceasta Mantra pentru a fi mantuiti. Ei ignora insa total constientizarea plina de transfigurare a actului pe care il realizeaza. Un alt exemplu este superficialitatea in abordarea unor modalitati autentice de evolutie spirituala. De exemplu, secta Sahaja Yoga care vorbeste despre idealuri spirituale, realizarea Sinelui (ATMAN), trezirea lui Kundalini, sustine cu o uluitoare naivitate ca toate acestea pot fi atinse doar audiind o conferinta a conducatoarei sectei Sri Mataji, sau miscand in mod caraghios mainile pentru a „innoda” – culmea prostiei – energia in varful capului (!). Exista in orice caz un anumit numar de precepte sectare, unele evident absurde, care trebuie respectate cu rigiditate si dogmatism, membrii sectei fiind astfel amenintati cu iadul sau cu nefericirea vesnica, daca nu le realizeaza zilnic

Exista procedee si ramuri diverse, in functie de profilul psihologic al individului. Astfel ca  pentru cel inclinat catre actiune se recomanda Karma Yoga, pentru tipul intelectual Jnana Yoga, iar in general, pentru rezolvarea pe cale naturala a problemelor de sanatate, pentru armonizarea psihica si mentala este indicata Hatha Yoga, care consta din posturi corporale, tehnici de respiratie etc.

in toate ramurile Yoga se realizeaza o gradare atenta a practicii abordate, pornindu-se de la cele mai simple tehnici pentru a se ajunge la cele din ce in ce mai complexe. Practicile Yoga sunt realizate adesea in singuratate. Se urmareste o continua constientizare a actiunilor si gandurilor proprii. Accentul aici este pus in primul rand pe calitate si nu pe cantitate.

Trezirea lui Kundalini, energia subtila fundamentala a fiintei umane se produce gradat dupa ani de zile de practica asidua. Dar odata trezita, ea va conferi yoghinului stari de extaz, capacitati paranormale (SIDDHIS), intelepciune, forta benefica si eficacitate in toate actiunile care sunt integrate in armonia divina.

in nenumarate tratate Yoga sunt descrise foarte multe procedee practice (de exemplu, se vorbeste despre 8.400.000 de Asana (posturi corporale), ceea ce ne face sa intelegem ca se ofera totdeauna oricarui practicant libertatea de a alege.

Durata

Datorita instabilitatii ecleziastice si teologice, multe religii se faramiteaza adeseori intr-o multime de secte, iar acestea la randul lor se grupeaza in sub-secte. Adesea, dupa moartea initiatorului, secta se divide din nou in diferite grupari din cadrul ei desprinzandu-se chiar cu ostilitate de nucleul originar. Denumirea de curente religioase este foarte adecvata, caci ele sunt intr-adevar niste aspecte efemere, superficiale, care in decursul timpului trec si multe chiar dispar.

Yoga desi este bazata pe un sistem filozofic, teoretic si practic, vechi de peste 2500 de ani, este mereu actuala. Dincolo de “Moda Yoga” si de tendintele superficiale din Occident, exista totusi un filon autentic ce s-a pastrat din cele mai vechi timpuri.  in plus, sistemul Yoga are disponibilitatea interioara de a se adapta mentalitatilor psihologiei, tendintelor oamenilor fie ca acestia sunt orientali sau occidentali, din antichitate sau  din secolul XX. Prin aceasta, Yoga isi dovedeste astfel caracterul universal.

Motivatia duratei

Efemeritatea: Mobilul participantilor este de multe ori o falsa credinta, mai degraba obsesia care poate capata uneori manifestari publice, foarte violente. De exemplu, secta sinucigasa “Templul poporului” a lui Jim Jones, secta “Ananda Marga”, cu implicatii neonaziste, sau secta “Martorii lui Iehova” cu un pronuntat caracter anarhic.

Yoga este o traditie autentica, bazata pe experienta fundamentala, indelungata, milenara. Raportarea constanta la ceea ce este Divin, esential, atemporal, universal; cautarea principiilor si a legilor generale ale Universului, fereste Yoga de degradare si rutina. Adevarul revelat prin traire efectiva, directa, este inzestrat cu o caldura comunicativa, ce poate fi sesizata de orice fiinta umana autentica, indiferent de contextul cultural si social.

Scopul O presupusa mantuire, care cel mai adesea nu va fi atinsa.  Adesea, desi aspectul devotional este prezent in exces, lipseste totusi cunoasterea veritabila care confera discernamantul. in lipsa discernamantului si a maturitatii se nasc idei naive despre Dumnezeu sau despre un Mantuitor vazut de cele mai multe ori in mod copilaresc in persoana conducatorului sectei, care le-ar oferi tuturor membrilor sectei “salvarea”. Ideile lor filozofice ontologice si gnoseologice sunt atat de dogmatice si restrictive – daca exista – incat acesti oameni sunt in cele mai multe cazuri lipsiti de o perspectiva obiectiva si armonioasa.

Cunoasterea de Sine (in Jnana Yoga), iubirea si devotiunea fata de Dumnezeu (in Bhakti Yoga), eliminarea legaturilor (“lanturilor”) aducatoare de suferinta prin realizarea plina de detasare a actiunilor (in Karma Yoga). in esenta, toate aceste nazuinte sunt aproape identice. Nu exista cunoastere adevarata fara iubire de Dumnezeu si nu exista iubire Divina fara cunoasterea Sinelui Suprem (ATMAN). Ele se pot exprima printr-o iesire din sfera ingusta a individualitatii si printr-o unificare traita extatic in intregul Univers. Yoghinul care isi reveleaza esenta sa Divina (Sinele Suprem), transcende manifestarea efemera si realizeaza topirea extatica in Divin, asemenea unei picaturi de ploaie care se reintoarce in Oceanul Tatalui Ceresc (Dumnezeu), atingand astfel nemurirea si eliberarea spirituala.

Componenta

Cuprinde adeseori oameni nemultumiti, din paturile sociale mijlocii sau din grupurile periferice, declasate, care de cele mai multe ori sunt neintegrati in cadrul ambiental si de epoca, suferind de stres. Acesti oameni sunt de regula mediocri, lipsiti de personalitate, dominati de conducatorul sectei, speriati de existenta, necreativi, cu un coeficient de inteligenta scazut, inapti pentru cel mai elementar exercitiu filozofic.

Nu cunoastem oameni (pentru ca nu prea exista) care sa fi apartinut acestei tipologii si care totusi sa fi lasat ceva genial, valoros umanitatii. Adesea insa, o naivitate aproape maladiva ii indeamna sa-si caute cu orice pret o menire sociala, ceea ce ii face sa apara pentru ceilalti oameni maniaci sau fanatici – de exemplu, sectele parareligioase politice, cum ar fi Ananda Marga, secta Bahai

Desi Yoga a fost introdusa la inceput printre ritualurile castei brahmanilor, fiind considerata apanajul celei mai inalte clase sociale, ea s-a extins cu rapiditate constituind la ora actuala o modalitate rapida si autentica de innobilare si de elevare a fiintei umane. in India, acolo unde i se cunosc toate valentele, ea a  fost practicata chiar si de marii oameni politici sau de unele personalitati culturale: Gandhi, Nehru, Tagore, Aurobindo, Vivekananda. in Occident, superficialitatea si graba unor profesori de Yoga slab pregatiti a facut sa nu fie dezvaluite aproape deloc din bogatiile acestor practici. Exista totusi personalitati remarcabile care practica Yoga: violonistul Yehudi Menuhin, actritele Raquel Welch, Adi McGraw, Mae West, etc. De asemenea, este demn de remarcat ca echipele sportive, olimpice din multe tari, precum si toti cosmonautii, au incluse, in programul lor de antrenament, anumite tehnici de Yoga. Dintre personalitatile romanesti care practica sau au practicat cu succes Yoga ii putem enumera pe Mircea Eliade, Ion Vulcanescu, Sergiu Celibidache, Corneliu Coposu, Gheorghe Zamfir.

Noii membri

Orice secta duce o constanta si indarjita activitate de racolare a noilor membri. Am putea spune ca aspectul propagandistic reprezinta polul central al sectantului si nicidecum mantuirea sa.

Este cunoscut faptul ca: “Nu Yoga are nevoie de oameni, ci oamenii au nevoie de Yoga”. Aspectul doctrinar si de propaganda este minor in comparatie cu practica directa si efectiva, care ilustreaza principiul: ”Tone de teorie nu valoreaza cat un gram de practica”. Adesea discipolul se confrunta aici inca de la inceput cu incercarile si dificultatile unei autentice cai spirituale, dat fiind faptul ca pe o cale autentica sunt multi chemati, dar putini alesi. Cu toate acestea, ghidul spiritual stie sa-si incurajeze prin exemplul propriu discipolul in practica sa.

invatatorul

in majoritatea sectelor, cel care a receptat revelatia initiala sau cel care a intemeiat gruparea sectanta este considerat ca fiind axul central. Spre el se indreapta toata devotiunea celorlalti. Aceasta duce gradat la o anumita indepartare fata de axul launtric propriu, la o descentrare. Astfel, conducatorul sectei se impune prin forta personalitatii lui si prin influenta sa charismatica si de multe ori chiar prin elementele ce violenteaza libertatea individuala.

Exemple mai frapante: secta lui Jim Jones pe care acesta a condus-o la sinucidere; secta lui Moon in care conducatorul dispunea in mod arbitrar cum sa se realizeze casatoriile.

Orbit de puterea de care dispune si de setea de bani, un asemenea om se indeparteaza el insusi de Dumnezeu, fiind din ce in ce mai ipocrit si mai despotic.

in practica Yoga autentica este absolut necesara existenta unui maestru (ghid) spiritual realizat. “Un orb nu poate conduce un alt orb”. Un maestru Yoga autentic isi asuma cu totala responsabilitate indrumarea discipolului. intre ei se stabileste o relatie inefabila si libera care, avand in vedere nobletea si inaltimea telului vizat, depaseste in iubire si empatie chiar relatia parinte-copil. Evident ca aici noi ne referim la Yoga in aspectele sale cele mai profunde. Exista de curand o tendinta foarte periculoasa, avansata in general de cei din miscarea de inspiratie francmasonica New Age, cum ca nu ai nevoie de nici un maestru (ghid spiritual), ca fiecare om se poate descurca de unul singur, ca nu ai de ce sa fii conditionat de un altul. O analiza plina de bun simt ne face sa intelegem ca in realitate, in orice domeniu ai nevoie de un invatator si, cu atat mai mult, el este necesar in practica Yoga, unde multe aspecte trebuie sa fie atent supravegheate si puse in practica cu intelepciune, in mod gradat. Toti marii yoghini au fost de acord cu aceasta idee fundamentala si au procedat in acest sens. Pe de alta parte, Yoga abordata ca o simpla gimnastica (Hatha Yoga) nu este periculoasa in lipsa ghidarii unui maestru, dar nici nu produce efectele benefice extraordinare pe care le poate produce integrarea sa spirituala

Impunerile

Exista adesea in cadrul sectelor impuneri ce in mod evident sfideaza libertatea individuala, ele fiind de cele mai multe ori aberante, ilogice sau reproducand unele mentalitati revolute, feudale. De exemplu: interdictia de a te uita la televizor, de a citi tot ceea ce vrei, de a primi sau a face donatii de sange, de a apela la medic in caz de boala etc.

Caracteristica principala a acestor impuneri in practica Yoga este aceea ca ele nu provin de la cineva din exterior, ci sunt rodul dorintei aspirantului de a-si intari vitalitatea, vointa, rigoarea si forta spirituala. Ele sunt atunci asumate in mod constient din ratiuni ce sunt perfect clar intelese. Exemplu: alimentatia lacto-vegetariana, renuntarea la carne, alcool, tutun, cafea, droguri

Subiecte tabu

Datorita contradictiilor ideologice sau a problemelor nerezolvabile prin intermediul conceptiilor sectei exista nenumarate subiecte tabu sau anumite domenii ale cunoasterii care sunt constant evitate sau despre care nu este permis sa vorbesti. Ca o consecinta a acestei interdictii apar domenii ale vietii si clase sau grupe de oameni care trezesc o mare repulsie, sau chiar ura, sectantilor.

Subiecte tabu nu exista in Yoga, deoarece este un sistem filozofic complet ce explica in mod intelept si integreaza atat din punct de vedere etimologic cat si din punct de vedere ontologic toate aspectele universului. Adeptii sistemului Yoga au invatat de-a lungul timpului sa adapteze cu intelepciune si flexibilitate toate descoperirile stiintifice la propriul lor sistem filozofic. Exemple: Swami Shivananda, Swami Vivekananda sau Paramahansa Yogananda (acesta din urma explica puterile sale paranormale in termenii mecanicii cuantice). in Yoga, absolut toate domeniile vietii sunt acceptate si transfigurate. De exemplu,  conceptia lui  Aurobindo referitoare la transformarea universului si a fiintei umane, daca este privita in contextul psihologic actual, depaseste cu mult viziunea psihanalistilor

Sexualitatea

Cel mai adesea este un subiect tabu. Alteori se impune abstinenta. Elementul definitoriu este refularea. La Ananda Marga de exemplu, sunt admise contactele sexuale intre soti o data pe luna tocmai cand este momentul de luna plina. Deci, paradoxal, contactul amoros, sexual, se realizeaza tocmai atunci cand cuplul este cel mai vulnerabil si mai labil din punct de vedere psihic datorita energiilor subtile malefice care sunt emanate atunci de sfera de forta a Lunii. Exista si secte in care se promoveaza libertatea sexuala totala insa fara un orizont spiritual. Exemplu: secta Voudou, in care se realizeaza ritualuri de magie neagra, sexuala.

Fie ca este vorba de abstinenta, (controlul perfect si sublimarea armonioasa a energiei sexuale fara exercitarea functiei amoroase, sexuale ca atare), fie ca este vorba de continenta sexuala, (controlul perfect al energiei sexuale care se face realizand actul amoros-sexual, dar fara descarcare (ejaculare), ceea ce se urmareste constant in Yoga este o orientare ascendenta a energiei potentialului sexual, ce este astfel transmutat si sublimat la nivelele superioare ale fiintei fiind transformat in energie vitala, afectiva, psihica, mentala sau spirituala.

Banii

Reprezinta o componenta foarte importanta a preocuparilor unei secte caci in viziunea conducatorilor de secta banii ofera posibilitati multiple de manipulare si atragere a noi adepti. Adesea, sectantii sunt siliti sa munceasca 14 pana la 20 de ore pe zi fiind astfel mobilizati de cele mai multe ori in activitati lipsite de creativitate, mecanice, robotizante, care ii abrutizeaza.

Realizand o orientare catre aspectele spirituale ale existentei, marii yoghini au privit cu detasare latura materiala a vietii si mai ales nu s-au lasat tentati de dorinta de a aduna bani sau bogatii. Niciodata un yoghin autentic nu a fost dominat de forta banilor si a lucrurilor materiale. Aceasta nu inseamna insa ca banii reprezinta un subiect tabu, ocultat sau ignorat, ci ca acest aspect este considerat ca facand parte in mod firesc din realitatea cotidiana. O trasatura definitorie este ca pentru yoghinii avansati, banii si bunurile materiale nu sunt privite ca fiind un scop in sine, ci ca un mijloc ce trebuie utilizat cu detasare si intelepciune.

Raporturile cu societatea

Secta se constituie adesea ca o reactie de protest si de cele mai multe ori se manifesta ca fiind impotriva societatii. Secta este tocmai de aceea considerata drept un refugiu pentru oamenii mediocri, fantasmagorici si             neadaptati.

Chiar daca cel care practica Yoga nu mai este un om influentabil si obisnuit, un simplu produs al societatii, el nu este niciodata un om antisocial. Creativitatea, caldura sufleteasca, luciditatea, inspiratia, umorul stenic, spiritul sau luminos, puterea de daruire pot constitui exemple minunate pentru societate, deoarece yoghinii au adus adesea societatii solutii geniale, transformatoare, benefice. De exemplu: Milarepa care a fost luat ca model inspirator de catre Brancusi; Ramakrishna si Vivekananda, carora marele romancier Romain Rolland le-a consacrat plin de admiratie doua romane; Gandhi ce ramane un exemplu, deocamdata unic, de integrare plina de forta, iubire, pace, stapanire de sine si umilinta in sfera politicului

Ideea de Dumnezeu

Exista aproape intotdeauna intr-o secta o conceptie foarte restrictiva si habotnica despre Dumnezeul “lor”, in comparatie cu Dumnezeul “altora”.

Yoga vorbeste despre un sentiment profund si universal al sacrului care poate fi trezit si amplificat gradat in om si care in final va conduce catre acelasi Dumnezeu. in Yoga, indiferent daca suntem crestini, musulmani sau budisti, Dumnezeu este comparat cu varful unui munte, iar fiecare religie este privita aici precum o poteca ce urca spre El. in final, totusi, in pisc, toate potecile se intalnesc. Theilard de Chardin, inspirat de aceasta viziune orientala a spus: “Tot ceea ce se inalta, pana la urma converge”. Tocmai de aceea marii yoghini au promovat intotdeauna toleranta, dragostea intre oameni, pacea, iubirea, eliminarea conflictelor intre religii. Numai o astfel de atitudine a putut permite existenta formelor diferite de Yoga – budiste, hinduse, jainiste, musulmane. Exemple: inteleptul Ramakrishna, dupa ce a atins suprema realizare de Sine pe calea tantrica si vedantica, a experimentat apoi calea crestina. Yoghinul Swami Vivekananda s-a facut cunoscut intregii lumi prin discursul rostit la Congresul International al Religiilor.

In lumina acestor aspecte, intelegand ca yoga autentica nu a fost si nici nu va fi niciodata o secta,realizand ca ea ne ofera,dimpotriva,o posibilitate de expansiune si universalizare a constiintei,ni se pare absolut necesar sa tragem semnalul de alarma: In romania ni se rapeste printr-o abila manipulare in masa, un drept fundamental, acela de a afla adevarul despre una din cele mai inalte revelatii ale cunoasterii umane, care a fost si este yoga…

h1

Descopera Yoga!

Ianuarie 2, 2009

In fiecare din noi exista o sursa de putere, claritate mentala si pace. Cel mai inalt scop in yoga este de a gasi aceasta sursa interioara de care, din pacate, cea mai mare parte a timpului nu suntem constienti. De fapt, este posibil sa nici nu stim cine suntem noi cu adevarat. Prea adesea ne lasam mintea ocupata de o multime de ganduri care ne capteaza toata atentia!

Yoga ne ajuta sa eliminam o parte din confuzia si permanenta noastra sporovaiala interioara. Respiratia profunda ne relaxeaza corpul, ne destreseaza psihicul si ne linisteste mintea. Studii medicale recente afirma ca practica posturilor si a exercitiilor yoga de respiratie completa transforma chimia corpului si sistemul nervos. De asemenea, tehnicile yoghine ne ajuta sa ne perfectionam capacitatea de concentrare pentru ca atunci cand actionam sa ne putem focaliza mintea doar asupra unui singur lucru.

Cand ne calmam mintea cream un spatiu subtil interior in care putem constientiza cine suntem noi in realitate. Putem deveni astfel mai constienti de Sinele nostru adevarat, pe care o minte excesiv de activa il ascunde.
Multi oameni practica yoga pentru a se transforma si a deveni constienti de acel „ceva” care este ascuns adanc in fiinta lor. Ei numesc acest „ceva” Realitatea, Sinele, Scanteia divina, Sursa, Fiinta, Atman, Brahman, Alah, Shiva, Dumnezeu, Constiinta sau prefera sa nu-i dea nici un nume, deoarece numele nu are nici o importanta. Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca prin yoga patrundem adanc in interiorul nostru si descoperim ca suntem numai iubire, fericire beatifica, liniste si armonie divina.

Pentru aceasta merita sa practicam yoga in fiecare zi!

h1

Ce scop are practica Yoga in viata unui Yoghin?

Ianuarie 2, 2009

El vrea ceea ce mai putin sau mai mult vrem cu totii, cel mai adesea poate fara sa stim foarte clar. Yoghinul aspira frenetic sa imbratiseze cu microcosmosul sau constientizat Macrocosmosul sau Universul care intotdeauna il imbratiseaza, el cauta sa cuprinda cuprinderea infinita ce il cuprinde neincetat.

Prin urmare yoghinul vrea sa imbratiseze si nazuieste sa cuprinda cuprinderea ce il cuprinde. Fie ca suntem yoghini sau fiinte umane comune, fara preocupari spirituale deosebite, constient sau nu, suferim cu totii de a nu putea sa fim TOTUL. O asemenea aspiratie spontana catre totalitate se manifesta cu tendinta de a ingloba mediul ambiant, de a-l absorbi in tine.

in YOGA aceasta se numeste trecerea mediului extern in mediul intern al universului nostru launtric,  iar omologarea acestei reflectari depline va fi nemijlocit autetificata in noi prin aparitia unei armonii inefabile ce va fi traita sub forma unei fericiri oceanice cu nuantari nesfarsite.

Aceasta aspiratie catre totalitate este proprie intregului real manifestat, dar numai la om, si nici aici intotdeauna, ea reuseste cu adevarat. La nivelul organicului ea imbraca forma inferioara a “cuceririlor”mediului ambiant, a devorarii lui, a unei instaurari despotice asupra lui. De altfel , in orice despot se afla aceasta invaliditate, aceasta neputinta de a transforma fiinta comunitatii care il cuprinde in mediul sau intern, o neputinta de A FI, pana la urma. Exista in despotism, zbaterea si ridicolul unei boabe de spuma care vrea sa se instapaneasca asupra marii intr-un chip exterior: despotul nu absoarbe in el comunitatea care l-a facut cu putinta, ci o imbratiseaza silnic.

Trecerea mediului extern in mediul intern este, s-ar parea intrarea in conditia lui”A FI”. Aici trebuind sa se inteleaga ca dam un sens plin lui A FI . in ordinea biologica, o prima incercare de a intra in conditia de A FI este FOAMEA. : ea este insa o incercare ratata, pentru ca trecerea mediului extern in mediul intern se realizeaza partial si ia forma simplei asimilari. Urmeaza apoi RESPIRAtIA, pe care yoghinii o glorifica ca pe un mod foaarte important de acces la fiinta deoarece permite o gama nesfarsita de efecte extraordinare, dar si aceasta   ramane tot la nivelul asimilarii, cu toate ca este o asimilare mult mai ampla.

in ordine biologica , iubirea plenara , erosul pare singura ilustrare deplina a lui “A FI”.
Pentru ca in momentele realizarii sale supreme complete , nelimitate, erosul beatific este analogic vorbind, Sangele pe care il preiei sau il predai, deci insasi specia, odata cu celelalte realitati caracteristice-cu alte cuvinte mediul extern-devenite toate interioritate. Sunt aici prezente in misterele fascinante ale erosului triumfator, ca in orice reusita de “A FI”, un mod de a-ti imbratisa transcendenta. Caci sangele ca si orice mediu intern, este dincolo de purtator, el ramane transcendent in imanenta lui.

Probabil de aceea inteleptii orientului afirma ca , “atunci cand exista dragoste nesfarsita posibilul devine cu usurinta posibil”.

Aceasta trecere , care este o implinire in sfera lui “A FI”, este insusi miracolul omului. Nu poti sa fii indragostit fara sa vrei sa fii si iubirea insasi: nu poti sa fii intelept, fara sa vrei, ca Buddha, sa fii insasi intelepciunea. Nu poti sa fii poet fara sa fii poezia insasi, si implicit , nu poti sa fii YOGHIN fara sa vrei sa fii insasi YOGA.

Exista intotdeauna in spiritualitatea autentica (si nu in simpla dorinta de a te preocupa superficial de spiritualitate, de a fi constant, partial iN ea) un mod de a obtine intregirea prin asimilarea restului care iti lipseste si care te impiedica sa te implinesti, sau cu alte cuvinte Sa FII TOTUL.

Yoghinul vrea in fond ca prin intermediul contributiilor , aspiratiilor, trairilor si ideilor sale sa asimileze mediul extern ajungand sa imbratiseze gratie acestei oglindiri launtrice profunde, tot ceea ce il imbratiseaza: natura, comunitatea , planeta, universul si chiar pe Dumnezeu insasi (aproape).

Yoghinul vrea aproape cu toata puterea fiintei sale, pe deplin, ceea ce, mai mult sau mai putin  vrem cu totii: o dezmintire, o unificare, o iesire din cotitura singuratatii in care te simti imbratisat si limitat fara sa imbratisezi si sa cuprinzi la randul tau.

De ce oare i s-a spus si i se spune lui ISUS adesea”fiul omului” si nu “FIUL LUI DUMNEZEU”? Tocmai pentru ca el a facut din intreaga umanitate, mediul sau intern. Iar divinitatea este sensul acestei totalitati, devenita dimensiune interioara. Yoghinii cred datorita experientei dobandite de mii de ani prin practica directa , ca aceasta transformare a mediului extern in mediu intern este sensul bun al infinitului in finit.

h1

De ce sa practici Yoga?

Ianuarie 2, 2009

Sunt multe raspunsuri la aceasta intrebare. Putem enumera sute de motive pentru a practica yoga. Cel mai simplu este ca prin yoga putem deveni FERICItI. Toti oamenii cauta fericirea, dar de obicei, o cauta in afara lor. Yoga ne ajuta sa intelegem ca FERICIREA trebuie cautata in noi insine pentru ca inseamna, de fapt, armonia corpului, a mintii si a sufletului. Practicand posturile yoga, exercitiile de respiratie si meditatia, poti ajunge la acel echilibru fizic, psihic, mental si spiritual care este sursa fericirii.

Yoga ne poate oferi, daca este practicata corect si cu perseverenta, o stare de sanatate si armonie corporala. Yoga ne pune la dispozitie modalitati practic nelimitate de a ne transforma in bine viata si destinul, de a ne dezvolta personalitatea, de a ne autocunoaste.

Yoga ne ajuta sa ne amplificam constienta, deschizandu-ne catre o experienta interioara de natura spirituala. Dimensiunea interioara sublima pe care yoga o face cu putinta, adauga vietii noastre ceva unic care ne ajuta sa descoperim sensul divin al existentei noastre integrate in absolut. Revelatiile pe care yoga le catalizeaza in universul nostru launtric, ne permit sa incetam sa mai traim intr-o lume terna si limitata.

Prin yoga realitatea ni se dezvaluie ca fiind cu mult mai cuprinzatoare decat banala lume fizica, materiala, cu frustrarile si penibilele ei agitatii. Prin yoga putem experimenta dimensiunea fascinanta interioara a mintii. Prin yoga ni se reveleaza viziunea divina, iluminatoare, ce genereaza forta interioara datatoare de pace euforica, profunda si libertate spirituala. Prin yoga putem avea acces cu usurinta la o sursa nelimitata de cunoastere, fericire si putere binefacatoare.

Imensitatea lumii psihice, guvernata de legile rezonantei, este pusa in evidenta surprinzator de repede prin tehnicile yoga. Atunci, pentru noi, dimensiunea interioara ne apare ca fiind inteligenta psihica a subconstientului. Aceasta este o lume de o infinita putere, plina de potentialitati nebanuite. De ce oare sa lasam trairile intuitive, inspiratiile si ideile geniale pline de o creativitate stimulatoare, sa fie ocazionale, parand a se manifesta ca niste intamplari necontrolate?

Cu ajutorul sistemului milenar yoga vom putea intelege ca ea (componenta fundamentala, psihica a fiintei) nu este o forta supranaturala, ci un rezervor natural gigantic, de orientare interioara. El poate fi facut ca de acum inainte sa raspunda prompt la comenzile noastre ferme. Yoghinii orientului, prin stiinta lor veche de secole si profund misterioasa, care s-a raspandit in toata lumea, au revelat pentru cei putini, care sunt capabili sa inteleaga si sa aplice, aceasta dimensiune interioara ce aduce SUPREMA implinire a vietii.

Daca vreti sa invatati sa va cunoasteti infinit mai bine pentru a va expansiona constienta vietii in beatitudine, nemurire si libertate, atunci indrazniti acum si veti castiga totul!

Iata o parte din AVANTAJELE practicii yoga:

*
elimina stresul
*
amelioreaza tensiunile psihice, depresiile, nevrozele
*
imbunatateste si vindeca o serie de afectiuni ale corpului fizic
*
amplifica memoria si procesele mentale
*
echilibreaza toate structurile fiintei
*
stimuleaza sistemul imunitar
*
induce o stare profunda de calm si pace interioara
*
deschide calea catre intelepciune
*
elibereaza fiinta de prejudecati, inhibitii si limitari
*
imbunatateste capacitatea de a comunica cu ceilalti
*
armonizeaza viata sexuala
*
dinamizeaza vointa
*
amplifica increderea in sine
*
faciliteaza reusita pentru succes
*
armonizeaza structura corpului fizic, eliminand surplusul de greutate
*
intareste si tonifica musculatura
*
mareste atentia si concentrarea
*
trezeste si amplifica capacitatea de a iubi
*
deschide fiinta catre o comunicare spirituala autentica cu Universul si cu Dumnezeu.

h1

Stiinta fiintei umane – Yoga

Ianuarie 2, 2009

Cunoscuta uneori in Occident sub forme vulgarizate si degradate, YOGA este o veritabila stiinta a fiintei umane ce constituie totodata o disciplina spirituala extrem de riguroasa. Cuvantul YOGA vine de la radacina indo-europeana care poate fi tradusa in limba romana prin „JUG” sau A UNI, A iMPREUNA, A FUZIONA, A PUNE LA UNISON.

In limba sanscrita, sensul originar al cuvantului YOGA este „ATELAJ”, ceea ce corespunde unei reprezentari a psihicului uman considerat ca fiind condus de niste cai naravasi (facultatile simturilor, pasiunile), care se sforteaza sa-l stapaneasca pe conducatorul carului (intelectul, BUDDHI), iar haturile corespund mentalului (MANAS).

Aceasta imagine este mentionata in cele mai vechi scrieri ale intelepciunii orientale, UPANISHADELE, si in viziunea acestora sufletul neputincios ar putea fi condus in mod iremediabil in prapastie, daca el nu ar putea utiliza YOGA, metoda care ii va permite sa stapaneasca caii si chiar sa coboare din car, sau cu alte cuvinte sa se elibereze.

Cea mai veche expunere sistematica a sistemului YOGA se gaseste in textul YOGA-SUTRAS al lui PATANJALI (secolul I i.e.n.). Fiind extrem de condesat , acest text nu este in fond decat un indreptar care totdeauna trebuia sa fie insotit de anumite invataturi orale secrete. Tocmai de aceea pentru cel care nu a practicat sau nu practica YOGA acest text ramane in mare parte enigmatic.

YOGA  ca metoda de eliberare spirituala

In Orient, scopul vietii fiind desavarsirea sau altfel spus maturizarea spirituala care singura permite fiintei umane sa scape de ciclul renasterilor si mortii, YOGA in calitatatea sa de metoda de eliberare spirituala, joaca in mod evident un rol central.

O asemenea realizare extraordinara (eliberarea spirituala) nu poate fi atinsa decat prin cunoasterea prealabila si controlul dobandit gratie unei metodologii foarte stricte, a elementelor constitutive ale fiintei umane, in special a acelora care transmigreaza dupa moarte, corpul subtil, care nu se dizolva decat dupa eliberarea finala, cand nu va supravietui, purificat, decat intelectul si constiinta absoluta si neconditionata, «FIINta PURa – CONsTIINta PURa – BEATITUDINE PURa» ( SAT – CIT – ANANDA).

Prin atingerea eliberarii spirituale, esenta individuala suprema ATMAN (Sinele nostru Suprem, nemuritor) se identifica fara sa dispara insa, cu Principiul suprem PARAMATMAN, sau BRAHMAN (DUMNEZEU). Oricare ar fi modalitatile puse in actiune de diferitele forme de YOGA, toate vizeaza fara exceptie acest tel unic, suprem.

h1

Yoga!?

Ianuarie 1, 2009

Yoga este o traditie spirituala extrem de complexa, care are o istorie de mai mult de cinci mii de ani, o literatura foarte bogata si o cuprindere exhaustiva.

Yoga este ceea ce in mod traditional numim „invatatura eliberarii”. Cu totii cautam, mai mult sau mai putin constient sa ne eliberam de notiunea limitata a ceea ce suntem sau, mai bine zis, a ceea ce credem in mod obisnuit ca suntem. in general, ne identificam cu corpul nostru fizic, cu mintea noastra, cu posesiunile sau cu relatiile noastre, reunind toate acestea in ceea ce denumim in mod normal „viata mea”. Aceste obisnuinte mentale nu contin decat umbre ale adevarului din noi insine si sunt cele care ne adancesc si mai mult in necunoastere si ignoranta.

Yoga propune o introspectie profunda care are ca rezultat aflarea Adevarului. Cu totii credem ca ne cunoastem cel putin intr-o oarecare masura, dar oare nu este aceasta o iluzie? Daca ne-am putea cunoaste in proportie de cel putin 50% credeti ca am mai suferi de pe urma problemelor de la serviciu sau din familie? Dimpotriva, am afla ca suntem nemuritori, ca suntem fiinte supraconstiente si atotputernice si am gasi sursa eternei fericiri.

Yoga autentica implica o confruntare cu misterele fascinante ale propriei noastre naturi microcosmice, cu eternele intrebari: Pentru ce m-am nascut si de ce? De unde vin? Pentru ce traiesc? Ce se va petrece cu mine dupa moarte? Cine sunt eu cu adevarat?

Yoga confera libertate launtrica si intelegerea faptului ca totul este posibil, desi nu totul este permis. Fiind supusi unor legi imuabile, in calitatea noastra de fiinte umane, cu totii ne simtim limitarile si neputinta in fata dificultatilor vietii. Yoga induce forta si energia de a le surmonta si, mai mult decat atat, de a transcende conditia umana si a ne revela natura divina, Sinele Divin din noi insine (Jivatman).

Yoga este o stiinta a nemuririi care permite prin metodele sale constientizarea deplina a diferitelor aspecte tainice ale fiintei umane, folosirea inteleapta a tuturor potentialitatilor latente existente in noi, inlaturarea limitarilor datorate ego-ului, adancirea cunoasterii de sine si atingerea nemuririi.
Yoga urmareste cunoasterea directa, nemijlocita a adevarului ultim cu privire la fiinta umana, existenta, univers.

Yoga conduce la extaz (samadhi). Desi prezent in vocabularul oricarei limbi, fiind deseori folosit in limbajul familiar, cuvantul extaz desemneaza o stare accesibila unui numar foarte mic de oameni. A trai extazul inseamna a fi in consonanta deplina cu energiile benefice din univers. Prin atingerea starii de samadhi sau extaz plenar, yoghinul are confirmarea desavarsirii sale, in care survine contopirea inefabila a esentei sale ultime cu esenta ultima Macrocosmica universala, Dumnezeu.